PRIMARIA COMUNEI AVRAM IANCU

Judetul Alba

TURISM

    Obiective turistice:
  • Muzeul Memorial "Avram Iancu" - 4 km fata de primarie
  • Crucea "Eroilor" - 0.5 km fata de primarie
  • Situri Turistice (Targul de fete de la Muntele Gaina, Rezervatia Floristica Mitu cu Floarea de Colt si Garofita de Munte) - 3-5 km fata de primarie

    Comuna Avram Iancu prin pozitia sa geografica face parte din zona turistica a Muntilor Apuseni, a treia in judetul Alba, poate cea mai importanta din judet si una din cele mai reprezentative ale tarii si beneficiaza de un cadru natural deosebit de pitoresc, de un patrimoiu social-cultural-istoric deosebit de complex, dar insuficient valorificat prin dotarile turistice.       
     Fondul turistic este bogat. Astfel, fondul turistic social-cultural-istoric este bine evidentiat: Biserica ortodoxa, ctitorie de la 1792, Casa memoriala "Avram Iancu" si ExpozitIa etnografica, colectia muzeala a Scolii Generale "Avram Iancu", mesteri vasari fauritori de tulnice, formatia de tulnicarese si "Targul de fete" de pe Muntele Gaina.
    Fodul turistic natural este si el reprezentat de: Rezervatia floristica Matu (floarea de colt si garofita de munte), Pesterile din Valea Lertii si Sofii Mutului, Cheile Dobranitei, Strutul, Muntele Gaina, Varful Bihor cu Taul cel Mare, nu in ultimul rand Dealul cu Melci si pescuitul la pastav indigen si lipan.
    In apropierea Dealului cu Melci, cu 500 m peste Ariesul Mic, la poalele versantului Strutul, in satul Niemniesi se afla o splendida cadere de apa, strajuita de brazi, cunoscuta Cascada de la Ptisoaia (Niemniesi).
    Sub Matu, pe un tapsan de pe malul stang al raului se inalta Casa Iancului, devenita in anul 1924 Muzeu memorial si monument de arhitactura populara romanesca. Este constructia cea veche, cu nimic schimbata, construita din lemn de tatal Eroului, Alisandru Iancu, la inceputul secolului la XIX-lea. In jurul sau la intrecere cu muntii si cu acoperisul greu din sindrila stau de straja si astazi cativa brazi falnici, saditi odinioara de Avram Iancu si de cei ce-au avut de grija de aceasta casa. Datorita inaltului sau acoperis, precum si muntelui care ii sta de straja in spate, casa cu numai doua incaperi pare si mai scunda decat este in realitate. Aceasta impresie este intarita si de ingustimea ferestelor ce sunt cu putin mai mari decat palma. In aceasta casa s-a nascut pe "vremea cireselor", in anul 1824, Craiul Muntilor.
    Casa-muzeu nu este tot ce ne-a ramas de la Avram Iancu. Trecandu-i pragul, un fior sublim si un elan neinteles te cuprinde asa cum i-a legat pe miile de moti aflati sub comanda sa. Exista aici, fluierul Iancului, unul din fluierele, multele sale fluiere cu care a adunat in doine si balade tragismul Transilvaniei sale asuprite si oprimate, tot plansul si jalea, lupta si izbanzile unui neam, dornic de cand s-a nascut sa fie liber. In anul 1924, la centenarul nasterii lui Iancu, casa a fost transformata in muzeu memorial al revolutiei de la 1848, intemeindu-se o fundatie formata din scoala, biblioteca si muzeu. In anul 1972 la 100 de la moartea lui Avram Iancu, expozitia de istorie regandita si asezata intr-o forma moderna, plaseaza imaginea si documentul in cadrul social-istoric in care s-a nascut si a luptat Craiul Muntilor. Alaturi de imagini, fotocopii, sunt chipurile tribunilor si glotasilor sai, oameni la urma urmei care si-au legat viata la bine si la rau de viata prefectului lor general. Scrisori, ordine de lupta, poezii si cantece ce au insufletit orbeste in lupta pe barbatii acelor fapte extraordinare, cuprind cea mai mare parte a panourilor expozitiei istorice, foto documentare.
    In interiorul "casei dinainte" sunt chelecheul, masa si lavitele pe colt, blidarele, podisorul, leaganul lui Avramut, patul acoperit cu cerga, camnita, lada de zestre si cuierul cu cateva arme de lupta, obiecte ce au ajuns prin vremi pana la noi, crampei ce intruchipeaza momente din viata judelui Alisandru Iancu si a familiei lui. Expozitia etnografica nu este doar o simpla arhiva de existenta sociala care sa ne ajute sa intelegem cum trebuie privita cultura si civilizatia Tarii Motilor ci si un model de intelepciune si frumusete, numai bun pentru hrana si imbogatirea sufletului cu tot ce-au avut motii mai practic, mai adevarat si mai frumos. Acest sanctuar de frumusete, unde natura si omul au trait intr-o comuniune ce nu poate fi stabilita de cand dureaza in timp, este intregit cu Moara lui Ioachim (moara Gligorestilor), Poarta Iancului-"Usa Bontilor" (pod natural in abruptul calcaros al Matului deasupra crangului cu acelasi nume), aflat la o jumatate de ora de mers de Casa Iancului, Strutul (stanca prefigurata de peisaj in chipul regelui Decebal ce sta cu fata intoarsa spre cer) si nu in cele din urma, de privelistea larga a satului aflat la picioare, atunci cand il privesti de pe stanca abrupta pierduta pana dincolo de varfurile Bihariei, Gainii si Draghitii. Si aceasta nu reprezinta tot din ceea ce inseamna aici, in partea de jos a comunei, frumusete naturala, peisaj, ca sa te indemne sa admiri si sa pretuiesti sau mai degraba sa patrunzi dincolo de hotarele geografiei. De la "Fantana Susii" pana dincolo de Niemniesi spre Dosul Luncii, la Vidra, Abruptul Matului prin verticalitatea ametitoare a stancilor sale situate deasupra Martestilor si Niemniesului dau Vaii Ariesului Mic in acest sector o asemenea maretie si spectaculozitate ce opreste in loc pe fiecare trecator. Stei de stei, Martestii i-au dat cate un nume, imbogatind toponimia locului si asa destul de bogata (peste 3.000 de denumiri culese la indemnul unor cercetatori de la Institutul de Geografie al Academiei): Usa Bontilor, Munducul, Celariul, Sloiul, Strutul si colnicile ce pornesc dintre ele, unele inierbate, altele ingropate in propiile depuneri aduse de torenti: colnicul Vaii Usii, Munducului, Celariului, Sloiului, Strutului si Vaii Lertii.
    Comuna Avram Iancu are o identitate ce tine a ne-o face cunoscuta, identitate ce poarta pecetea existentei statornice in varta milenara. Nu ne sfiim a spune ca la capatul drumului ce urca pa Valea Utului (Dobranii), ia muntele in piept din Obarsia Gainii, pe la Izvoarele, pana ca iese din Sesul Onului si de aici cotind spre Cruce. Natura in comuniune aproape perfecta cu omul, petrece in fiecare an, in preajma sarbatorii de Ilie Proroc (20 iulie) coborarea vitelor de pe munte.
    Nu ne propunem in acest capitol sa patrundem prea adanc in semnificatiile acestei sarbatori, desi descoperim in manifestarile seculare ale "Targului de fete" aspecte de ordin mitic si social-istoric care coboara pana la izvoarele noastre. Sarbatoarea trebuie sa aiba la origini un stravechi ritual al bastinasilor, probabil dacic.
    Targul de Fete de pe Muntele Gaina este mai vechi decat se crede. El dateaza din perioada plamadirii poporului in aceste parti. La inceput a fost o sarbatoare pastoreasca, intocmai cum este sarbatoarea macedo-romanilor de Sfanta Marie (San Marina). Atunci, pastorii din cele trei Vidre, Tomnatec, Grohot, Bulzesti si celelalte sate din jur pana ce se cosea fanul acasa pasunau vitele pe Muntele Gaina. Dupa cateva saptamani de pasunat pe munte, cand deja era cosit fanul jos in sat, pastorii urmau sa se desparta, sa paraseasca muntele.
    Iar cu timpul pastorii isi adusera familiile si rudele lor asa incat intalnirea de ramas bun se transforma intr-o sarbatoare populara, la care cu timpul a inceput sa participe lumea satelor din jurul muntelui, apoi si din alte parti mult mai indepartate. Cu acest prilej se faceau cunostinte intre tineri si din acestea se legau multe casatorii. Din cauza departarii satelor serbarile de pe munte (ce se tineau nu numai in Gaina ci si in Biharia "La joc", si la Calineasa) erau ocazii cand se intalneau fetele cu flacaii.
    Tot o astfel de sarbatoare se facea pe Mutele Biharia  intre Curcubata Mica si Curcubata Mare chiar in ziua de Sfantul Petru, stil vechi, cu o saptamana inainte de Targul Gainii, sarbatoare care astazi nu se mai tine. La doua saptamani dupa Gaina, tot un targ de asa natura se tine si astazi pe Muntele Calineasa, nu tocmai asa de mare si de populat, caci cel mai important era si in acele vremuri tot Targul de Fete de pe Muntele Gaina. De aici se poate vedea ca Targul Gainii nu era numai un targ, ci mai mult, o petrecere, o sarbatoare populara, comertul ce se facea aici era neinsemnat, constand numai din suveniruri si bauturi.
    Serbarile acestea pastorale se succedeau dupa inaltimea muntilor. Bihorul ear varful cel mai inalt din Apuseni si el era parasit primul de pastorii cu vitele si de aceea serbarea de plecare se facea de Sfantul Petru cel vechi. Pe urma, in ordinea inaltimilor urma serbarea de pe Muntele Gaina, la o saptamana dupa Sfantul Petru cel vechi si apoi serbarea de pe Muntele Calineasa, la doua saptamani dupa cea de pe Gaina.
        Aceste serbari erau si adevatate expozitii de arta caci lucrurile ce se aduceau, erau facute cu indemanare artistica de mana barbatilor si femeilor. Lazile erau sculptate sau pirogravate ca si tulnicile, salaritele, donitele si ciuberele. Piptarele erau neintrecut de impodobite cu flori cusute cu negru. Nu intra nimic in trusoul "zestrea" fetei din ce nu era lucrat de mana sa. Imbracamintea le ear facuta din lana si canepa, iar mai tarziu din "crep de sin". Fetele se purtau cu capul descoperit, iar parul il pieptanau cu "chica" (coada) impletita, legata cu o panglica in mot, in varful capului.
    Pe la mijlocul secolului nostru (sec al XX-lea), targul si-a pierdut din intensitate. Intr-un timp, pe la 1848, targul incetase de-a se mai tine din cauza preocuparilor revolutionare ale motilor, numai asa se explica de ce unii spun ca Targul Gainii dateaza de la 1852.
    Pitorescul si farmecul muntelui pana in Gaina si pe unde ia face ascensiunea infiltreaza in sufletul calatorului o suprema tresaltare si reinaltare sufleteasca. Panorama ce o ai pana in zare la mari departari, spre toate punctele cardidale iti inobileaza sufletul si te exalta, facand din tine un dornic si impatimit om al muntelui.
    Turistii care viziteaza comuna Avram Iancu pot sa se cazeze in urmatoarele locuri:
  • ANCA LUCICA
    • Loc. Avram Iancu, Str. Dolesti
    • 16 locuri
  • SC AGRO ANDREEA SRL
    • Loc. Avram Iancu, Str. Calugaresti
    • 12 locuri
  • HELER DACIANA
    • Loc. Avram Iancu, Str. Tirsa
    • 8 locuri
  • TOADER MIHAI
    • Loc. Avram Iancu, Str. Tirsa
    • 8 locuri
  • SC MARIUS STANDARD SRL
    • Loc. Avram Iancu, Str. Tirsa
    • 10 locuri
  • DAVID RODICA
    • Loc. Avram Iancu, Str. Herelesti
    • 6 locuri
  • SC NICU IMPEX SRL
    • Loc. Avram Iancu, Str. Incesti
    • 12 locuri